• De cate ori nu ne-am dorit sa facem mai mult decat am facut deja?De cate ori nu ne-am reprimat sentimente,ganduri,cuvinte,desi am fi vrut sa le strigam in cele patru zari?De cate ori am stat cu capul plecat,asteptand ca rezolvarea la o problema sa pice din cer?De cate ori am indraznit sa ne luam soarta in maini,sa ne luptam cu societatea,cu “lumea talamba si dreptatea stramba” de care vorbeste Florin Chilian intr-unul din cantecele sale?De cate ori am privit in “oglinda sparta” a memoriei noastre fara teama ca am ratat ce nu am fi vrut sa ratam?De cate ori ne-am cerut iertare,de cate ori ne-am indreptat greselile,de cate ori am iubit cu toata fiinta noastra,de cate ori am renuntat sa iubim din motive care acum par banale?De ce atunci cand am vrut ceva,nu am stiut sa cerem,sa luam,ci am asteptat sa ni se dea?

• Si totusi nu toti oamenii sunt asa,nu in toate societatile se intampla acest lucru.Pe 28 noiembrie,la 102 ani de la moartea lui Jules Verne,a murit si universitatea care ii purta numele.De ce?Aceste motive au fost inscrise pe niste pancarte,in amintirea “unei universitati publice si accesibile tuturor” : “reforma te-a asasinat”, “fiabilitatea,eficacitatea sunt relele care te-au omorat”, sau,poate cel mai elocvent mesaj: “aici zace UPJV (Universitatea Picardie Jules Verne),victima setei de profit”.

• Cauza?Dorinta Ministerului de a adopta o lege care stirbeste autonomia universitatilor,care transforma sistemul de invatamant francez intr-un sistem american.Dintr-un sistem accesibil tuturor,intr-un sistem accesibil doar celor cu bani.Aceasta lege ar pune capat democratiei universitare,ar duce la disparitia filierelor non-rentabile,ar concentra puterea in mana unor presedinti cu adevarate functii manageriale,ar creste taxele de inscriere,ducand la selectionarea studentilor in functie de situatia lor economica.

• De cateva saptamani bune,studentii din Amiens sunt in greva,alaturandu-se celor din Dijon,Touluse,Rouen,Tolbiac.Pe 28 noiembrie am asistat la inmormantarea universitatii,a acelei universitati care odata cu adoptarea legii nu ar mai fi publica si accesibila tuturor.

• Imbracati in negru,cu coroane naturale,cu pancarte pe care erau scrise mesaje omagiale,de adio,in acorduri de safoxoane si de tobe,studentii au organizat un adevarat mars funerar,prin centrul orasului,pana la catedrala,unde a avut loc depunerea cosciugului si a pancartelor si unde s-a tinut un ultim discurs si un moment de reculegere.

• Joi,29 noiembrie,la ora 13,ora Frantei,au plecat la Paris,sa protesteze in fata Ministerului Invatamantului.

• Vor reusi sa schimbe ceva?Ramane de vazut!Dar simplul fapt ca au stiut sa se mobilizeze,sa fie uniti,sa se organizeze,e demn de admirat.Daca nu or sa reuseasca abrogarea legii,macar au reusit sa dea de gandit altora si sa se faca auziti,macar au avut curajul sa-si apere interesele cum au stiut si au putut ei mai bine.

• Pentru mine,sunt niste castigatori,indiferent de rezultatul final al grevei.Si revin la ce spuneam la inceput,de cate ori ati avut curajul sa va luptati cu societatea,de cate ori ati incercat sa schimbati ceva ce nu v-a convenit,de cate ori ati plecat capul sperand ca vor fi altii care vor avea puterea si indrazneala sa faca ceva concret?

• De cate ori v-ati “inlantuit” in prejudecati,timiditati,resemnare?De cate ori ati reusit sa acceptati un adevar:ca sunt lucruri pentru care suntem prea mici si ca exista cineva (Dumnezeu) care poate si face ceea noi nu reusim,care ne da,dar nu ne si baga in sac?

Posted by: Crenguta State